Mancare de mazare sau mai bine spus mazare cu smantana, cu asta incerc sa va surprind astazi. E singurul fel in care imi place sa prepar si sa mananc mazarea. Plus de asta este scaparea mea cand nu am nimic gatit si vreau sa prepar ceva rapid.
Acesta a fost cozonacul facut de mine de Pasti. Reteta apartine Laurei Sava si ea il numea “saviecuta“. Mi s-a parut ca este o reteta usoara si pe gustul meu: mai multa umplutura si mai putin aluat. Am facut ambele variante: cu mac si miez de nuca.
O combinatie de 2 ingrediente preferate de mine: paste si piept de pui. Sper sa va placa ce am incropit eu aici.
Ceea ce vedeti aici este un desert italian, cum cred ca v-ati si dat seama dupa nume. Poate vi se pare usor confuz titlul insa reprezinta denumirea aceluiasi produs (cu mici deosebiri) pentru diferite regiuni ale Italiei. Sunt niste biscuiti sau mai bine spus pe limba noastra, niste fursecuri ce se potrivesc de minune cu lapte, ceai sau cafea. Desi sunt crocanti sunt usor friabili ceea ce ii face sa fie potriviti chiar si pentru copii. Reteta am gasit-o pe blogul unei italience pe nume Antonella.
Un mic dejun sau de ce nu o gustare copioasa. French toast este de fapt o budinca de paine la care se adauga diferite arome si umpluturi. Desi numele sugereaza acest lucru ea nu este de origine frantuzeasca ci isi are radacinile in America de Nord si Europa, insa toata lumea a convenit sa-i spuna asa datorita notorietatii data de francezi. Lucrul esential care trebuie retinut este ca este delicioasa si hranitoare.
Nu stiu cum e pe la voi dar Galatiul este acoperit de zapada, iar in locurile neatinse zapada atinge chiar 1 m. Asa ca ce ai de facut in asa conditii? Stai in casa la caldurica si gatesti bunatati fel de fel. Astazi am zis sa schimb putin registrul si am facut o combinatie din mancaruri deja stiute de toata lumea. Ceea ce a iesit a fost ceva neasteptat de gustos si nou: sufle taranesc. Va invit si pe voi la o portie!
Dupa o incercare nereusita de a realiza aceste minunatii (cu o alta reteta) de data asta a iesit exact ce trebuie: gogosile alea pufoase pe care le vedem in filme ca le mananca politistii americani. Insa intre acelea si astea este o mare diferenta, nu sunt prajite intr-o tona de ulei, ci coapte in cuptor. E adevarat ca aceste gogosi sunt o adevarata amenitare pentru silueta, dar exceptii facem si acestea ar fi cazul sa fie una dintre ele.
Cum va spuneam ieri, sosul bechamel este parte constituenta a retetei de azi si anume: perisoare de pui in sos bechamel. Sunt grozave! Orice as comenta despre ele ar fi doar vorbe spuse in vant. Trebuie neaparat sa le gustati ca sa intelegeti depre ce vorbesc. Asa ca nu o sa mai zabovesc cu prezentarea si o sa trec la explicatii.
Sosul bechamel este doar o introducere pentru reteta de maine. Este un sos foarte simplu si gustos de origine frantuzeasca. Poate avea numeroase intrebuintari la: sufle-uri, lasagna, garnituri de legume, etc. Aceasta este varianta originala a sosului.
Ciorba de pui a la grec seamana (cu mici exceptii) ca si mod de preparare cu ciorba radauteana, insa la gust mi se pare mult mai fina si mai usoara. Probabil si pentru faptul ca nu contine usturoi. In orice caz acum este in topul preferintelor mele si ale sotului meu (care nu cred ca o sa se bucure prea tare cand o sa vada ca l-am mentionat). 
