Lumea Laurei

De foarte multa vreme imi doream sa incerc acest desert pufos, delicat si foarte delicios, insa avand un cuptor pe gaz, care pe deasupra mai este si din “garda” veche, fara posibilitatea reglarii gradelor, nu indrazneam sa concretizez aceasta idee. Dupa ceva timp de gandire, documentare si intemeiere a unui plan ce trebuia sa functioneze pentru tipul meu de cuptor, am facut primul test minunatei pavlova. Aceasta era un preview pentru ceea ce urma sa devina, de ziua mea, tort pavlova.

Pavlova este o prajitura formata dintr-un “blat” de bezea, crocanta la exterior si pufoasa in interior, ce se umple cu frisca si fructe proaspete. A fost creata in onoarea faimoasei balerine , de origine rusa, Anna Pavlova si reprezinta rochia ei de scena, adica “tutu-ul”. Cum nu sunt fan frisca, eu am ales sa o umplu cu o crema de branza.

Separati albusurile de galbenusuri atunci cand ouale sunt  scoase direct din frigider (se separa mult mai usor, minimizand posibilitatea de spargere a galbenusului), dupa care trebuie lasate sa ajunga la temperatura camerei pentru ca altfel nu vor incorpora suficient aer sa devina suficient de pufoase.

Daca cumva ati scapat galbenus (indiferent cat de mica este cantitatea) in albusul de ou trebuie dat deoparte si inceput de la capat (de aceea va sfatuiesc sa  le spargeti separat, cate unul pe rand) fiindca altfel nu se vor bate si deci nu se va forma bezeaua.

Bolul in care urmeaza sa bateti bezeaua se sterge cu un servetel umezit cu putin otet. Facem asta pentru a ne asigura ca nu exista nicio urma de grasime, care ar putea sa ne strice spuma.

Pentru fiecare albus de ou socotesc 4 linguri rase de zahar fin pentru prajituri (lingura standard de 15 ml=16 g zahar), adica 64 g zahar.

In interiorul bolului se pun albusurile, sarea, zaharul si otetul.

Se bat cu ajutorul mixerului, la viteza maxima, pana cand obtinem o bezea densa, lucioasa si fara granule de zahar care sa se simta la atingere. Atunci cand ridicati telul din bezeaua trebuie sa formeze un mot care isi mentine forma. Cu ajutorul unei spatule si cu miscari lente, de jos in sus, se incorporeza si amidonul.

Se intoarce tava de la aragaz cu susul in jos si se “manjeste” fiecare colt cu putina spuma de albus si apoi se aseaza hartie de copt. Facem asta pentru a nu ne aluneca hartie in momentul modelarii bezelei.

Spuma se pune in mijlocul tavii si apoi se da o forma rotunda ca de blat cu ajutorul unei spatule, insa avand grija ca in mijloc sa aiba o adancitura. Daca nu va pricepeti sa aproximati, puteti trasa cu un creion forma unei tavi rotunde pe hartia de copt, apoi intorceti partea desenata cu fata in jos, astfel incat bezeaua sa nu ia contatct cu creionul. Incercati sa aveti margini si finisaje cat mai netetde pentru ca altfel se vor arde foarte repede in timpul coacerii.

Odata format, blatul de spuma se introduce in cuptorul preincalzit la 120°C si se coace timp de 1 ora. Dupa care se stinge flacara si  se lasa usa cuptorului foarte putin deschisa, cat sa introduceti o lingura de lemn, ce o va tine asa pana cand s-a racit complet bezeaua si cuptorul. Procedand astfel ne asiguram ca pavlova noastra nu se va lasa si nu se va crapa.

Daca nu aveti un cuptor care sa poata face asta si aveti unul pe gaz care nu poate fi setat la acesta temperatura joasa, atunci incingeti in prealabil cuptorul la cea mai mica temperatura disponibila si introduceti tava pe cel mai inalt raft posibil al cuptorului (ATENTIE, acest lucru variaza in functie de inaltimea ce o dati bezelei), iar dedesubtul aceasteia veti plasa o alta tava ce va preveni arderea. Timpul de coacere variaza si el de la un cuptor la altul, insa vreti sa obtineti o bezea uscata, crocanta si foarte putin rumenita la exterior, insa spumoasa si gumata in interior. La mine a durat tot o ora si la fel am lasat-o sa se raceasca complet in cuptor, cu usa usor intredeschisa.

Se dezlipeste cu grija de pe hartia de copt, se aseaza pe o suprafata plana si apoi se unge cu ciocolata alba topita si racita, pentru a sigila toata suprafata bezelei si astfel a preveni umezirea ei. Aveti grija cand pensulati ciocolata fiindca miscarile bruste pot duce la crapaturi, cum s-a si intamplat in cazul meu.

Lasati ciocolata sa se “usuce” timp de 15-30 minute, timp in care pregatim crema si fructele.

Crema consta in amestecarea tuturor ingredientelor intr-un vas incapator. Puteti jongla cu cantitatea de zahar pudra, in functie de cat de dulce va place, dar si cu cantitatea de iaurt grecesc (grecesc si nu normal pentru ca nu avem nevoie de mult zer in acest caz si cel grecesc este mai dens), in fuctie de cat de fluida va doriti sa fie crema. Se intr-un posh cu dui sau o punga resigilabila taiata la un colt si se distribuie pe toata suprafata “blatului”.

Deasupra cremei se aseaza fructele spalate, curatate si lasate la scurs in prealabil. In cazul meu au fost capsuni pe care le-am dat in jumatate si apoi le-am lasat timp de 30 minute intr-o sita la scurs.

Nu exagerati cu fructele, ca si mine, fiindca greutatea lor si a cremei vor crapa bezeaua.

Ornati cu cateva frunzulite de menta si asta-i tot. Daca o refigerati aveti grija sa o depozitati intr-un recipient ce poate si inchis cu capac, altfel va absorbi toata umiditatea din frigider. Iar daca nu doriti sa ornati bezeaua in ziua respectiva, dupa ce s-a “uscat” ciocolata, puneti-o intr-o cutie ce se inchide ermetic sau o punga resigilabila si pastrati-o intr-un loc uscat si racoros (nu in frigider).

Cam asta a fost toata “filozofia” unei pavlova cu capsuni. Iata si doua poze (scuzati calitatea pozelor facute pe la 12 noaptea, intr-o graba cumplita) a ceea ce a reprezentat tortul pavlova, realizat cu ocazia zilei mele de nastere.

Pofta buna!

Taguri: albusuri, capsuni, ciocolata, crema de branza, iaurt, lamaie, pavlova